Instrucţiuni de cultivare a plantelor din seminţe
Plante anuale Plantele perene Zarzavaturi Arbori şi arbuşti Pentru cultivarea plantelor anuale folosiţi substraturi mai uşoare (amestec de argilă cu turbă 1:0–3). Speciile sensibile la îngheţ le precultivaţi într-o cameră în care nu îngheaţă (casă, seră, solariu) şi le plantaţi în exterior doar după 15.5. Umpleţi ghiveciul cu pământ aprox 2 cm de sus. Desfaceţi plicul cu seminţe şi împrăştiaţi seminţele uniform pe toată suprafaţa. Seminţele mici (de mărimea seminţelor de mac) mai bine nu le acoperiţi defel. Seminţele mai mari le acoperiţi cu un strat subţire de pământ (0,5–1 cm). După semănat acoperiţi ghivecele cu o placă de sticlă (în principal la seminţele mici, pe care nu le-aţi acoperit). Placa de sticlă o luaţi jos în fiecare zi timp de 5–10 minute. Când se ivesc primele rădăcini, acoperim plantele cu un strat foarte subţire de pământ (1–2 mm) şi nu mai acoperim cu sticlă. Plantele tinere au nevoie de lumină suficientă. Dacă aţi semănat seminţele foarte des, puteţi să replantaţi plantele tinere în stadiul de 2 frunze adevărate câte una în ghiveci. Seminţele mărunte (in) nici nu trebuie să le acoperiţi, eventual greblaţi puţin solul după semănare. Floarea soarelui şi porumbul le semănaţi câte 2–3 seminţe pe cuib la adâncimea de 5–10 cm. La multe specii de plante anuale puteţi să optaţi, dacă le precultivaţi sau le semănaţi direct în strat. Plantele precultivate vor înflori cu 1–2 luni mai repede. Locul semmănării: A – seră, pat cald, geamul casei, tempera 20–25 oC B – direct în pământ Numerele desemnează lunile anului, – (linioara) înseamnă că plantele nu se răsădesc (seminţele se seamănă direct la locul definitiv).
Denumire în lb latină Denumire în lb română Locul semănării Termenul semănării Plantarea Ageratum mexicanumAgerát mexickýA1.-3.5. Agrostemma githagoKúkoľ poľnýB9.-10. / 4.– AmaranthusLáskavecB4.– Antirrhinum majusPapuľka väčšiaB4.– Bidens ferulifoliaDvojzub metlinatýA2.-3.5. Callistephus chinensisAstrovka čínskaA / B3. / 4.4.-5. Capsicum sp.PaprikaA3.5. Carthamus tinctoriusPožlť farbiarskaB4.– Centaurea imperialisNevädza cisárskaB4.– Crupina vulgarisKrupina obyčajnáB3.-4.– Convonvulus triocolorPupenec trojfarebnýB4.– Cucurbis sp.TekvicaA / B4.5. / netreba Cuphea lanceolataKufea širokolistáA3.-4.5. Dipsacus laciniatusŠtetka laločnatáB9.-11. / 2.-3.– Dorotheanthus bellidiformisPoludňovka sedmokráskováA3.-4.5. Eragrostis abyssinicaMilota habešskáA3.-4.5. Eschscholtzia californicaSlncovka kalifornskáA / B3. / 4.– Felicia heterophylla A / B3. / 4.5. Gazania rigensGazánia ohniváA3.-4.5. Chrysanthemum coronariumChrysamtémovka vencovitáB4.– Ipomea purpureaPovojník purpurovýB4.– Lavatera trimestrisSlezovec trojmesačnýB4.– LinumĽanB4.– Lopezia racemosaLopézia strapcovitáA3.5. Mirabilis jalapaNocovka jalapskáA / B3. / 4.5. Nicandra physalodesNikandra machovkovitáA4.5. Nicotiana rusticaTabak dedinskýA3.-4.5. Nicotiana tabacumTabak fajčiarskyA(2.-)3.-4.5. Nigella damascenaČernuška damascénskaB4.– Nigella orientalisČernuška východnáB4.– Papaver rhoeasMak vlčíA9.-11. / 3.-4.– Papaver somniferumMak siatyB4.– Phalaris canariensisLesklica kanárskaB4.– Portulaca grandifloraPortulaka veľkokvetáA3.-4.5. Riccinus communisRicín obyčajnýA / B3.-4. / 4.5. Salvia splendensŠalvia ohniváA2.-4.5. Solanum pseudocapsicumĽulok paprikovýA3.5. TagestesAksamietnicaA / B4.5. Tithonia rotundifoliaTitónia okrúhlolistáA / B3.-4. / 4.5. Ursinia anethoidesUrzínia kôprolistáA / B4.5. Zea maysKukurica siataB4.5. Zinnia elegansCínia pôvabnáA / B4.5. jednoročné okrasné trávy: Aegilops, Bromus, Hordeum, Lagurus ovatusjednoročné okrasné trávy: mnohoštet, stoklas, jačmeň, zajačí chostíkA / B4.5. / netreba Plantele perene Modalitatea de semănare a seminţelor plantelor perene este egală ca şi la plantele anuale. Toate speciile de plante perene puteţi să le precultivaţi direct în exterior (iniţial la semiumbra copacilor, ulterior în soare plin). Lb latinăLb românăTermenul de semănareÎnmulţire vegetativă AchileaRebríček4.delením AjugaZbehovec–delením AlismaŽabník4.-5.delením AlyssumTarica4.delením AnemoneVeternica3.-4.delením Anthemis tinctoriaRuman farbiarsky4. AquilegiaOrlíček3.-5.delením AristolochiaVlkovec4.-5.*delením Aruncus vulgarisUdatník lesný–delením Asarum europaeumKopytník európsky–delením Atropa bella-donaĽuľkovec zlomocný4.-5. BatrachiumMočiarka–delením Calendula officinalisNechtík lekársky3.-5. CallitricheHviezdoš–delením Campanula sp.Zvonček3.-4.delením CarexOstrica3.-4.*delením CarlinaKrasovlas3.-4. ConvalariaKonvalinka–delením CorydalisChochlačka–delením DianthusKlinček6.-8.delením DigitalisNáprstník6.-8.delením Echinacea purpureaEchinacea purpurová3.-5.delením EchiumHadinec9.-10., 3.-4. EleocharisBahnička–delením EuphorbiaPrýštec–delením Filago arvensisBielolist obyčajný3.-4. Gaillardia ariastaKokarda ohnivá4.delením GeraniumPakost4.-5.delením HacquetiaHviezdnatec–delením Helianthus decapetalusSlnečnica–delením HemerocallisĽaliovka4.*delením HepaticaPečeňovník–delením HieraciumJastrabník3.-4.*delením Hosta x undulataFunkia–delením HypericumĽubovník4.*delením Chamomilla recutitaRumanček pravý9.-11., 3.-4. InulaOman–delením Iris pseudoacorusKosatec žltý3.-4.*delením Iris – ostatné druhyKosatec – ostatné druhy3.-4.**delením IsopyrumVeterník3.-4.delením JovibarbaSkalnica–delením ružíc JuncusSitina3.-4.*delením Lamiaceae – Acinos, Calamintha, Lamium, Teucryum, Thymushluchavkovité – dušovka, marulka, hluchavka, hrdobarka, materina dúška3.-4.*delením Lemna, WolfiaŽaburinka, Wolfia–delením LeucanthemumMargarétka3.-5.delením Linum – vytrvalé druhyĽan – vytrvalé druhy3.-5.delením Lupinus polyphyllusLupína mnoholistá3.-5.delením LuzulaChlpaňa3.-4.*delením LychnisKukučka3.-5.delením LysimachiaČerkáč–delením mäsožravé rastlinymäsožravé rastliny4.-7. ***delením; in-vitro *** papradepapradeceloročne ***delením; in-vitro *** PhloxFlox–delením PlantagoSkorocel4.*delením PrimulaPrvosienka3.-4.delením Pyrethrum partheniumRimbaba obyčajná4.-5.(-6.)delením RanunculusIskerník3.delením Rudbeckia hirtaRudbekia srsnatá3.-4.delením Salvia – vytrvalé druhyŠalvia – vytrvalé druhy3.-4.delením SaxifragaLomikameň3.-4.*delením ScutelariaŠišak3.-4.delením SedumRozchodník–delením, koreňové, stonkové a listové odrezky SempervivumRozchodnica–delením ružíc SileneSilenka3.-5.delením SisyrinchiumMečovka4.delením TragopogonKozia brada3.-4. TrifoliumĎatelina4. Trollius altissimusŽltohlav najvyšší3.-4.delením TyphaPálka–delením ViciaVika4.-5. ViolaFialka4.-5.delením vytrvalé trávyvytrvalé trávy3.-5.delením Zarzavaturi Ceapa de tuns Semănaţi seminţele în aprilie mai sau în august direct pe strat la adâncime mică (până la 0,5 cm). Menţineţi stratul în permanenţă fără buruieni (este important mai ales la răsărirea plantelor) şi umed. Ulterior ceapa de tuns nu este defel pretenţioasă. Formează tufe dese, pe care este potrivit să le despărţim şi răsădim o dată la 2–3 ani. Înaintea iernii puteţi să scoateţi ceapa de tuns (rădăcinile aprox 10 cm strat de pământ), se lasă să se usuce moderat şi se pun (chiar şi mai multe straturi suprapuse) într-un loc aproape de casă şi se acoperă cu frunze căzute. Iarna (după îngheţ: din decembrie până în februarie) scoateţi la intervale săptămânale rădăcinile cepei de tuns şi lăsaţi-le 2–3 zile la temperatura de 10 oC. După aceea le plantaţi în ghiveci şi le puneţi lângă geam (din partea interioară) în casă. Aprox într-o săptămână ceapa de tuns începe „să crească" şi o lună puteţi să recoltaţi frunze proaspete bogate în vitamina C. Mărar, fenicul, chimion, anason Semănaţi seminţele în aprilie fie individual fie cu alte plante de ex morcovi. O altă îngrijire constă în plivirea straturilor şi din când în când udatul. În perioada sezonului de castraveţi puteţi să adăugaţi frunze de mărar la conservat. Frunzele de chimion puteţi să le folosiţi pe perioada de vegetaţie în supe, salate şi ca adaos la carne. Din seminţele de fenicul, chimion şi anason puteţi să vă pregătiţi un ceai foarte eficient pentru combaterea „vânturilor" şi a altor greutăţi digestive. Toamna puteţi să scoateţi rădăcinile de fenicul şi chimion (ca şi la pătrunjel) şi să le folosiţi la supele de legume. Ardeiul, roşiile şi tuberculii – semănarea seminţelor Într-un ghiveci (diametru 6–8 cm, înălţimea cca 8 cm – poate să fie şi mai mare) umplut cu pământ argilos puneţi în a doua jumătate a lunii martie câte 2–3 seminţe. Postaţi ghivecele la lumină, dar nu într-un loc prea călduros (este suficientă temperatura camerei). O temperatură prea mare nu este indicată, deoarece plantele ar putea suferi după replantare un şoc termic. Cultivaţi plantele în interior până la 15.5. După aceea le plantaţi direct în strat. Păstăioasele – fasolea, mazărea, soia, arahide Fasolea, mazărea, soia se seamănă direct fără precultivare. Precultivaţi arahidele asemănător cu roşiile (vezi mai sus). Nu trebuie cultivate pe acelaşi loc 3–6 ani pe motiv de boli şi dăunători. SpecieSemănareTermenul de recoltare a seminţelor termenadâncimea în cmmodalitatea Fasole pitică (pentru seminţe)5.-6.5în cuiburi 40×40 cm7.-10. Fasole pitică (pentru păstăi)5.-7.5în cuiburi 40×40 cmpăstăi 6.-10. Fasolea căţărătoare5.6–8în cuiburi 80×80 cm8.-10. Soia1.-5.5.4–5în rânduri la distanţă de 40 cm, distanţa între plante pe rând 5 cm9.-10. Arahideprecultivare în 3.-4., răsadurile se plantează în 5.; Pentru o tecoltă bună obligatoriu în seră sau pat cald; în interior atacate des de slivuškami2în cuiburi 40×40 cm, solul trebuie să fie bine aerat, deoarece păstăile se îngroapă după înflorit în pământle8.-9.(-12.) Lintea4.-5.4pe rânduri la distanţă de 25 cm, distanţa plantelor pe rând 5 cm8.-9. Arbori şi arbuşti Semănarea seminţelor este la fel ca şi la plantele anuale, numai cu o diferenţă. Seminţele soiurilor rezistente la îngheţ trebuie să îngheţe. Aşa că le semănaţi în martie-aprilie şi puneţi ghiveciul undeva în grădină sau pe pervazul ferestrei în exterior, ca îngheţul şi temperaturile scăzute să poată acţiona asupra seminţelor. Seminţele speciilor nerezistente la îngheţ (în casă – acacia, eucalypt, Protea, laur, …) le semănaţi ca şi la plantele anuale şi le ţineţi la o temperatură de aprox 20–25 oC. Adâncimea de semănat depinde de mărimea seminţelor. Seminţele mărunte de eucalypt nu se acoperă, doar se presează pe suprafaţa solului. Restul seminţelor mărunte se acoperă cu un strat subţire de pământ. Seminţele mai mari (stejari, măslini) se plantează la adâncimea de 3–5 cm. Seminţele mari (castan, nuc) se plantează la adâncimea de 5–10 cm.
|