este origiar din Asia Centrala si din unele zone ale Peninsulei Balcanice. Tarile mari producatoare sunt Maroc, S.U.A. Mexic, Chile, Argentina, China, Turcia, Ucraina, Romania, Rusia, Italia, Iran.
In Romania nucul se cultiva in toate zonele de la mare pana in zona dealurilor inalte, se utilizeaza tipuri valoroase din specia Juglas regia, fiind omologati portaltoi seculari .Nucul este una dintre cele mai importante specii pomicole.

Miezul de nuca este un aliment concentrat cu o compozitie chimica complexa (substante proteice, substante grase, glucide, geluloza, potasiu, Mg, Ca, Fe, P, Zn, Cl) utilizat ca atare sau pentru produse de cofetarie in industria dulciurilor, a uleiurilor fine, sapunurilor si a lacurilor. Nucile verzi sunt bogate in vitamica C si se utilizeaza pt. prepararea lichiorurilor si dulceturilor. Lemnul de nuc este foarte bine valorificat in industria mobilei.

Parcurgerea ciclului anual

Repausul relativ la nuc este destul de lung fiind cuprins intre 2 aprilie si 10 mai.Unele soiuri sunt protogine (Giurgiu 65, Germisara, Orastie) adica se deschid mai intai florile femeiesti, altele sunt protandre (Sibisel precoce, Novaci) putine sunt sinandare, (homogame). Inflorirea florilor femeiesti dureaza 14-16 zile, iar a celor barbatest 5-7 zile. Polenul este receptat atunci cand unghiul dintre lobi este la 90-150 grade.

La nuc soiurile sunt partial autofertile si intotdeauna interfertile, distanta dintre soiul de baza si polenizator trebuie sa fi de maxim 50-60 cm. Dupa legare fructele cresc destul de repede, endocarpul este inlaturat in iulie iar maturarea se face in septembrie - octombrie. Fructele care sunt drupe false au o greutate medie de 5-20 grame iar procentul de miez este 35-54%.

Cerinte fata de clima si sol

Principali factori care influenteaza productia la nuc sunt : lumina, caldura, apa si solul.

Lumina - nucul fata de lumina are cerinte mari, de aceea reuseste numai pe terenuri cu expozitie sudica si la distanta de plantere corespunzatoare. In conditii de lumina slaba nucul rodeste putin, coroanele se degarnisesc si pomi devin sensibili la boli.

Caldura - fata de caldura cerintele sunt destul de mari, reuseste in zonele cu temperatura medie anuala de 8-11 grade Celsius cu ierni blande si veri calduroase. Atunci cand temperaturile sunt mai mari de 35 grade Celsius se produc arsuri pe frunze si pe fructe. In timpul iernii majoritatea soiurilor rezista pana -25 -28 grade Celsius, dar la inceputul si sfarsitul repausului temperaturile pot sa-i afecteze.

Sensibilitatea organelor florale in timpul infloritului este foarte mare, stigmatele degera la -0,8 -1grade Celsius iar temperaturile de -2 -3 grade Celsius florile si frunze.

Apa - fata de apa nucul are cerinte mari, obtinandu-se productii mari in zonele cu precipitatii medii anual de 600-700 mm/an. faptul ca nucul consuma cantitati mari de apa se explica si prin faptul ca aceasta specie creste foarte bine pe malul apelor curgatoare.
Nucul suporta perioadele de seceta dar nu de lunga durata, deoareace are sistemul radicular destul de profund.

Excesul de apa din sol si din aer este greu tolerat in aceste conditii nucul devine sensibil la boli si la ger.

Solul - cerintele fata de sol sunt de asemenea destul de mari, nucul reuseste bine pe soluri cu textura mijlocie profunda, cu pH 6-7,5 si fertile. Pe solurile texturale, pe cele erodate cu strat fertil subtire, nucul creste si rodeste, necorespunzator. In primi ani nucul este pretentios fata de azot iar in timpul fructificari fata de fosfor si potasiu.

Particularitati tehnologice

Plantatile de nuc se infiinteaza numai pe terenurile favorabile din zone specifie acestei culture, terenul se defriseaza de vegetatiea lemnoasa, apoi se cultiva 3-4 ani cu leguminoase, perene sau anuale dupa care se infinteaza cultura de nuc. Fertilizarea de baza se face pe directia randului sau la fiecare pom, pregatirea terenului se face prin desfundare sau prin saparea gropilor mari de plantare.

Cultura nucului
2010/9
CULTURA NUCULUI
Nucule este una dintre cele mai importante specii pomicale. Miezul de nuca este un alimentconcentrac cu o compozitie chimica complexa (substante proteice, substante grase, glucide, geluloza,potasiu, Mg, Ca, Fe, P, Zn, Cl) utilizat ca atare sau pt. produse de cofetarie in industria dulciurilor, a uleiurilorfine, sapunurilori si a lacurilor. Nucile verzi sunt bogate in vitamica C si se utilizeaza pt. prepararealichiorurilor si dulceturilor. Lastari si scoarta se utilizeaza pt. taninului, a unor coloranti, iar lemnul estedeosebit de apreciat in industre mobilei si sculptura.Nucul este origiar din Asia Centrala si din unele zone ale Peninsulei Balcanice. Tarile mariproducatoare sunt Maroc, S.U.A. Mexic, Chile, Argentina, China, Turcia, Ucraina, Romania, Rusia, Italia, Iran.In Romania nucul se cultiva in toate zonele de la mare pana in zona dealurilor inalte, se utilizeazatipuri valoroase di specia Juglas regia fiind omologati portaltoi secular R-M si Tg. Jiu
Parcurgerea ciclului anual
Repausul relativ la nuc este destul de lung fiind cuprins intre douazeci aprilie si 10 mai. undele soiurisunt protogine (Giurgiu 65, Germisara, Orastie) adica se deschid mai intai florile femeiesti, altele suntprotandre (Sibisel precoce, Novaci) putine sunt sinandre, (homogame). Inflorirea florilor femeiesti dureaza14-16 zile, iar a celor barbatest 5-7 zile. Polenul este receptat atunci cand unghiul dintre lobi este la 90-150grade.La nuc soiurile sunt partial autofertile si intotdeauna interfertile, distanta dintre soiul de baza sipolenizator trebuie sa fi de maxim 50-60 cm. Dupa legare fructele cresc destul de repede, endocarpul esteinlaturat in iulie iar maturarea se face in septembrie – octombrie. Fructele care sunt drupe false au o greutatemedie de 5-20 grame iar procentul de miez este 35-54%.
Cerinte fata de factori de vegetatie
Principali factori care influenteaza productia la nuc sunt : lumina, caldura, apa si solul.Lumina – nucul fata de lumina are cerinte mari, de acea reuseste numai pe terenuri cu expozitiesudica si la distanta de plantere corespunzatoare. In condite de lumina slaba nucul rodeste putin, coroanelese degarnisesc si pomi devin sensibili la boli.Caldura – fata de caldura cerintele sunt destul de mari, reuseste in zonele cu temperatura medieanuale de 8-11 grade Celsius cu ierni blande si veri calduroase. Atunci cand temperaturile sunt mai mari de35 grade Celsius se produc arsuri pe frunze si pe fructe. In timpul ierni majoritatea soiurilor rezista pana -25-28 grade Celsius, dar la inceputul si sfarsitul repausului temperaturile pot sa-i afecteze.Primavara dupatrecerea perioadei de cocire sunt afectati amenti si chiar ramurile de rod.Sensibilitatea organelor florare in timpul infloritului este foarte mare, stigmatele degera la -0,8-1grade Celsius iar temperaturile de -2 -3 grade Celsius florile si frunze.Apa – fata de apa nucul are cerinte mari, obtinandu-se productii mari in zonele cu precipitaii mediianual de 600-700 mm/an. faptul ca nucul consuma cantitati mari de apa se explica si prin faptul ca aceastaspecie creste foarte bine pe malul apelor curgatoare.Nucul suporta perioadele de seceta dar nu de lunga durata, deoareace are sistemul radicular destulde profund.Excesul de apa din sol si din aer este greu tolerat in aceste conditi nucul devine sensibil la boli si lager.Solul – cerintele fata de sol sunt de asemenea deastul de mari, nucul reuseste bine pe soluri cutextura mijlocie profunda, cu pH 6-7,5 si fertile. Pe solurile texturale, pe cele erodate cu strat fertil subtire,nucul creste si rodeste, necorespunzator. In primi ani nucul este pretentios fata de azot iar in timpul fructificarifata de fosfor si potasiu.
Particularitati tehnologice
Plantatile de nuc se infiinteaza numai pe terenurile favorabile din zone specifie acestei culturi. terenulse desfriseaza de vegetatie lemnoasa, apoi se cultiva 3-4 ani cu leguminoase, perene sau anual dupa carese infinteaza cultura de nuc. Fertilizarea de baza se face pe directia randului sau la fiecare pom, pregatireaterenului se face prin desfundare sau prin saparea gropilor mari de plantare.Distanta de plantare la pot pe radacini proprii sau altoiti pe Jugless nigra sunt de 10-12 m intreranduri si 8-10 pe rand. In primi 10-12 ani,nucul poate fi indesit pe rand si intre canduri cu visin, mar si parslab viguroase.Materialul saditor se obtine in pepiniere, nucul se poate imultisi prin seminta "tipuri selectionate” darin acest caz caractere soiurilor nu se transmit fidel la descendenti. Pureti portaltoi se produc in scoala depureti, pt. altoire sunt buni pureti de 1-2 ani, sanatosi iar diametrul tulpinei sa fie 8-20 mm. Ramurile altoi serecolteaza din pureti "elita” ele trebuie sa aiba lungimea de 50-100 cm si diamtrul 8-20mm. Materialul biologicse pastreaza pana la altoire stratificat in nisip umed. Puieti se scot de de la stratificare cu 10-15zile mairepede, se fasoneaza scurtand pivatul la 20-25cm.Altoirea se efectueaza deobicei in ianuarie mecanizat, daca masinile sunt bine legate nu estenecesara legarea iar cand altoirea se face manual este necesara legarea. Dupa altoire materialul se stratificain lezi cu rumegus dezinfectat cu Topsin 0,1% apoi se forteaza in sere speciale timp de 10-14 zile. Fortareaeste terminata cand punctul de altoire este complet carusat. Plantarea puietilor altoiti se face in randuri 90x40cm.Este necesar ca in timpul verii sa se fac 4-5 prasile,2-3 udari,o fertilizare suplimentara cu 40-50 kgNa/ha; 5-7 tratamente cu zeama bordeleza 0,75-1%La puieti se mai fac lucrari in vedre de intepartarea a lastarilor porniti din portaltoi si se lasa un lastardin altoi.Plantarea in livada se face toamna sau primavara devreme, scoaterea din pepiniere facanduse cu 2-3 zile inainte. In cazul taierilor, nucul se dirijeaza dupa urmatoarele sisteme de coroana: vas ameliorat, vasintarziat cu patru sarpante, piramide neetajate cu 5-6 sarpante, trebuie sa aiba 100-120 cm. Formareacoroanei nu necesita multe taieri, deoarece aceasta specie are o coroana rara bine luminata. Taierile la nucse fac primavara in martie-aprilie. Intretinerea solului se face sub forma de ogor lucrat, ogor lucrat cu planteintercalate sau pt.ingrasamint verde. Dupa intrare pe rod solul se mentine inerbat intre randuri si curat perond prin erbicidare,nulcire sau prasile, inerbare totala sau cultivare de plante pentru ingrasamint verde inzonele suficient de umede.Se pot utiliza atat erbicide preermegente cat si postemergente ,cele mai indicate fiind, Roundup 360CE 6-8l/ha, Galont super CE 1-1,5l/ha, Focus ultra 3-4 l/ha care combat buruienile.In primi ani de cultura nucul consuma cantitati mair de azot, de aceea in functie de gradul deaprovizionare a solului se administreaza ingrasaminte chimice.Dupa intrarea pe rod se vor administra doze moderate de ingrasaminte 100-120kg/ha N, 60-80kg/haK2O5, 60-80kg/ha K2O.In zonele unde precipitatile sunt sup 600mm/am se impune irigarea nucului. Recoltarea fructelor seface diferentiat, pt. dulceata sau lichior se recolteaza cand au diametrul 1,2-2cm. Inainte de intarireaendocarpului pt. miez nucile se recolteaza la maturitate adica atunci cand mezocarpul crapa si se desprindecu usurinta.In tara noastra maturarea deplina se realizeaza din septembrie pana la sfarsitul lui octombrie,recoltarea se face in 2-3 reprize. Recoltarea se face prin scuturare cu prajini speciale invelite in parteasuperioara cu carpe sau cauciuc pt. a nu rani ramurile.In plantatile mari scuturarea se face cu vigratoare speciale. Adunatul nucilor se face manual saumecanizat daca solul a fost discuit si tavalagit. Scuturarea se mai poate face pe prelata sau plase cu ochiurimici, adumarea facandu-se mai usor.Dupa adunare nucile se decojesc repede, daca mezocarpul nu se desprinde usor nucile se introducin camere ermetice intr-o atmosfera de 1% etilen timp de 12 ore, sau se introduc in saci, se uda bine din orain ora timp de 12-24 ore, dupa care mezocarpul se indeparteaza usor.Cand mezocarpul a fost indepartat nucile se spala 3-4 minute apoi se usuca pana la umiditatea 5-8%. Uscarea se face la aer sau pe uscatoare cu temperatura de 34-40 grade Celsius.Dupa uscare nucile se calibreaza, se ambaleaza si se livreaza beneficiarilor, sau se pastreaza. Dacanucile au umiditate de 5-8% ele se pastreaza bine in camere temperaturi 10-12 grade Celsius timp de 2-3ani.Nucile care au orificiul peduncular bine inchis se pot albi cu ajutorul unei soluti de hipoclorid de calciusi carbonat de sodiu dup o tehnologie simpla.Nucile se valorifica ca atare(cu coaja) sau decojite sub forma de sambure (miez) de nuca.

" 1. Spalarea nucilor : Dupa recoltare , se aleg nucile care sunt inca cu coaja verde de cele care sunt fara coaja si curate. Nucile pe care mai sunt coji deverzi se baga in saci de urzica sau canepa si se umezesc bine, dupa care se depoziteaza pentru 1-2 zile la umbra. Dupa acest interval , coaja verde se desprinde cu usurinta de nuca. Frunctele pe care sunt vizibile pete de suc verde de coaja se spala imediat, cate 2-3 minute in apa rece.
2. Uscarea nucilor: se face sub jet de aer cald sau in locuri foarte bine ventilate. Nucile se aseaza in straturi de maxim 25 cm grosime in locuri foarte bine ventilate si se ravasesc de 3-4 ori pe zi. Pot fi uscate si la soare.
3. Dezinfectarea & albirea nucilor: Datorita faptului ca pe piata internationala se cere ca miezul sa aiba o culoare galben-aurie se impune albirea nucilor. De asemenea, acest lucru determina practic si dezinfectarea nucilor de sporii de mucegai ce pot rezulta in urma proceselor de putrefactie a urmelor de mezocarp. Pentru cantitatile mici de nuci se procedeaza in modul urmator: se iau 6 kg de hipoclorit de calciu si 3,5 kg de carbonat de sodiu, la 10 litri de apa, ce se dizolva separat; se toarna apoi solutia de carbonat de calciu peste solutia de hipoclorit , dupa care se completeaza pana la cantitatea de 100 de litri. Solutia astfel obtinuta se amesteca bine de tot, dupa care se lasa 48 de ore sa se limpezeasca, dupa care se decanteaza solutia limpede. Nucile uscate se pun intr-un vas de lemn , dupa care se toarna solutie pana cand acestea incep sa pluteasca. Se agita bine timp de 3-5 minute. Daca in urma acestei operatiuni nucile nu sunt inalbite corespunzator se adauga2,5 litri de otet pentru 100 de kg de solutie. Cu 100 litri de solutie se pot inalbi aproximativ 400 de kg de nuci in coaja. Nucile nu se spala dupa ce sunt scoase din solutie si se usuca in mod obisnuit. (I.F. Radu-1939)
4. Ambalarea nucilor: In vederea depozitarii, nucile se ambaleaza in saci de minim 25 de kg si maxim 200 de kg, in spatii curate, bine ventilate si ferite de rozatoare
5. Depozitarea propriu-zisa : poate avea loc pana la 2 ani , daca s-au respectat corespunzator cerintele de spalare si dezinfectare. este recomandabila depozitarea nucilor numai in coaja. Miezul de nuca curat este recomandat sa fie valorificat intr-o perioada de timp cuprinsa intre 30 si 60 de zile, numai in conditiile in care acesta este ambalat in cutii de carton cu hartie pe interior sau in saci de polietilena vidati. "

		Joi, 04.25.2024
	Site-ul meu